„Orice lucrare va fi foarte simplă şi uşoară dacă te hotărăşti să o faci în faţa lui Dumnezeu, de dragul lui Dumnezeu şi pentru slava lui Dumnezeu. Totul în viaţă şi în suflet se va întrema de îndată.” – Arh. Ioan Krestiankin
Multă grijă îl întunecă pe om şi el se face nesimţitor şi se face gătire spre pierzare la antihrist. Iar lucrarea acestuia este multa grijă a celor deşarte, materia lucrurilor lumii şi câştigarea metalurilor pământului. Aceasta este capul răutăţilor, povăţuirea pierzării şi stricarea mântuirii.
Dumnezeu S-a milostivit cu facerea chivotului ca să se pocăiască, dar ei s-au dat spre cele trupeşti şi aşa, nesimţirea lor a adus potopul. Tot astfel şi astăzi, s-au dat la multă căştigare şi grija vieţii, a îndulcirii, a răpirii, a vânzării, a minciunii, a desfrânării, a lenevirii la cele bune, a învârtoşării inimii, a pomenirii de rău, a vrajbei, a iubirii de avere, a iubirii de argint.
Precum cei iubitori de avuţii înviesteresc în vasul lor răpitor, aşa şi la venirea lui antihrist. Fiindcă mai înainte se vor întuneca minţile oamenilor cu nesimţirea întunericului şi se vor întuneca oamenii de patimi, după cum zice Sfântul Apostol Pavel: Pentru că n-au primit adevărul Evangheliei, dând cinstea şi întâietatea patimilor, i-a dat pe dânşii Dumnezeu duhului înşelăciunii, ca să se plinească întru dânşii fărădelegea.
Atunci, pe cât vor păcătui, vor socoti că-şi lucrează mântuirea. Atunci o să se defaime Sfânta Evanghelie şi Biserica lui Hristos şi o să fie multă lipsă în lume, semne şi arătări de la Dumnezeu în mijlocul lipsirii şi o foame îndoită: gândită şi simţită. Simţită, pentru că se va închide cerul ca în zilele lui Ilie, din pricina fărădelegilor oamenilor, şi nu va da ploaie; vor fi oamenii flămânzi şi de cuvântul lui Dumnezeu, pentru că nu se va mai găsi nici un drept cu fapte bune care să-i înveţe cuvântul mântuirii. Se va ridica binecuvântarea lui Dumnezeu de la mâncare şi de la băutură, pentru că, pe cât vor mânca mai mult, pe atât mai mult vor flămânzi.
Şi se va ridica harul lui Dumnezeu de la oameni, precum Scriptura zice: Nu va locui Duhul lui Dumnezeu în oamenii aceştia, fiindcă sunt numai trupuri.
Mai înainte ereticii îşi mărturiseau rătăcirea lor pe faţă; acum însă este plină Biserica de eretici ascunşi. Oamenii s-au lepădat de adevăr şi neadevărul le încântă urechile. Se grăieşte ceva care desfată urechile? Toţi oamenii ascultă cu plăcere. Se grăieşte ceva folositor sufletului? Toţi se îndepărtează.
Cei mai mulţi oameni s-au lepădat de învăţăturile cele drepte; este ales răul mai mult decât binele. Aceasta este deci „lepădarea de credinţă” (II Tes. 2,3). Trebuie aşteptat duşmanul (Antihristul), în parte a şi început de pe acum să trimită pe înaintemergătorii lui, ca să vină pregătit la vânătoare.
Ai grijă de tine, omule, şi întăreşte-ţi sufletul! Biserica îţi arată acum, înaintea Dumnezeului celui viu (I Tim. 6,13), şi te învaţă mai dinainte cele cu privire la Antihrist, înainte de venirea lui. Nu ştim dacă vine în timpul vieţii tale şi nici nu ştim dacă vine după trecerea ta din această viaţă. Este bine însă ca tu să cunoşti semnele venirii lui şi să te întăreşti mai dinainte.
Luaţi amite fraţii mei! Covârşirea fiarei şi meşteşugirea vicleniei ei, de la pântece începe! Căci, după ce va fi strâmtorat cineva, lipsindu-se de bucate, va fi silit a primi pecetea lui, dar nu peste toate mădularele trupului, ci pe mâna dreaptă şi pe frunte, va fi pus păgânescul chip, ca să nu mai aibă stăpânire omul, să se pecetluiască cu mâna dreaptă cu semnul Sfintei Cruci, pe frunte, nici să nu se pecetluiască în numele Domnului, nici cu prea slăvita şi cinstita Cruce a lui Hristos, Mântuitorul nostru. Că ştie ticălosul, că dacă se va pecetlui cineva cu Crucea Domnului îi risipeşte toată puterea lui şi pentru aceasta pecetluieşte dreapta omului, că aceasta este care pecetluieşte toate mădularele noastre. Asemenea este şi fruntea, care, ca un sfeşnic ce poartă făclia luminei, adică semnul Mântuitorului pe faţă.
